Lumină ştearsă

Căzând în falduri de rubin

S-a reflectat lumina ştearsă

În spaţii efemere…Farsă –

A unui nestemat aldin...

Am prins în palme-acel topaz

Dar sângeram ca la-nceput.

Iar trandafirul roşu din obraz-

Un surogat în veşnicul durut...

Smarald, safir, beril, ori iaspis,

Pădure de smarald în strălucire

Un fel de divă şi de miss

Cu poleieri de albă nălucire

Doar fire sidefate de nisip,

Nestemate surde când ţip...

Sonet crispat

Cum să ne ferim de disperări

De ură, lacrimi şi dureri,

Să ne găsim alte cărări,

Făr- amurguri şi-nserări?

Aştept şi eu o clară dimineaţă

Cu sufletul suind ca un parfum

Prin aer hialin şi fără ceaţă

Petale de iubire scuturând pe drum

Dar visul meu pare un fum

Ce se-ndeasă tot mai tare

În coşmarul din visare...

Cum să scap nu ştiu acum,

Nu pot calea să-mi asum

Chiar de văd un pic de soare...