Stelele ce surâdeau necontenit
Şi-mbrăţişau tiptil un rece răsărit
M-au îmbrăcat cu mantie arămie
Şoptindu-mi cu fioare de mândrie:
„A venit toamna!”
Vântul nu mai suspina de-acum
Că doar porneşte falnic iar la drum
Într-un sezon cu triluri şi romanţe.
Doar îmi striga plin de speranţe:
„A venit toamna!”
Ce-amăgitor e cântul pescăruşilor!
...Sihastre aripi frânte în priviri.
Acum se-apropie de 'naltul bolţilor
Doar norii grei şi plini de amintiri.
...A venit toamna!
