Domnului B. I.

În lupta cu timpul am înţeles cum e cusut destinul,
Am înţeles de ce sunt spinii trandafirilor,
Am înţeles rostul încercărilor;
Pesemne, tu nici n-ai vrut să cugeţi la nimic.

Încerc şi-acum să pot să mai trăiesc
Acele clipe albe, din tot ce-a fost odată,
Acele semne gri ce încă mi se-arată;
O ultimă-ncercare şi-apoi eu mă retrag.

Oare tu nu regreţi acea primă iubire plină de viers
Şi ritm de dans, şi nopţi cu lună plină,
Şi ritm de cântec, şi clipe de lumină?
Răspund tot eu "tu nu ai sentimente!".

P.S.

Dragostea-i o armă ce-n câmp de bătălie
Învinge inamicii cu ţeste ascuţite.
Nădejdea îţi lipseşte şi astfel ţine minte
Piere şi ultima speranţă, CREDINŢA.